PROGRAMUL DE ÎNVĂŢARE PE TOT PARCURSUL VIEŢII
SUBPROGRAMUL COMENIUS

În perioada 3-9 octombrie 2010 am participat la un seminar de formare, organizat în cadrul Programului Sectorial Comenius, având tema "GENE TECHNOLOGY IN EDUCATION - cloning experiments in the laboratory and the teaching method SOL (Self Organized Learning or self determined learning)". Cursul a fost organizat de "LISE MEITNER SCHULE" din Berlin, Germania. La acest seminar au participat profesori de biologie din următoarele ţări: Franta, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Luxemburg, Spania şi România.

Intenţia cursului a fost de a îmbina activitatea practică (experimente de inginerie genetică) cu metoda de predare-învatare SOL (Self Organized Learning). A fost prezentat sistemul de învăţământ din Germania. A fost oferită posibilitatea de a discuta şi de a evalua opinii referitoare la aspectele legate de legislaţie, controversele etice şi culturale care derivă din progresul continuu al tehnologiilor genetice. Partea teoretică a cursului s-a referit la cunoştinţele despre genetică care au fost predate prin metoda SOL. Astfel, au fost promovate cunoştinţele teoretice şi ştiinţifice participanţilor, a fost facilitată dezvoltarea de aptitudini cheie, cum ar fi învăţarea autonomă, pregătirea rezumatelor şi rapoartelor orale.

METODA SOL (SELF ORGANIZED LEARNING):

1. Este o metodă de predare-învăţare care oferă autonomie elevilor.
2. Poate fi utilizată atât pentru activităţi de învăţare cu durata de cel puţin o ora, cât şi pentru proiecte interdisciplinare ce se pot întinde pe mai multe săptămâni.
3. Permite elevilor să-şi gestioneze propriul proces de învăţare.
4. Utilizarea constantă a acestei metode de învăţare îi conduce pe elevi să-şi dezvolte propriul set de reguli în scopul creşterii independenţei şi responsabilităţii în procesul de învăţare.
5. Această metodă se bazează şi pe evaluarea periodică, corectarea greşelilor dacă este cazul.

Lucrările practice pe care le-am efectuat în laborator au fost:

1. Transformarea genetică a E. coli cu ajutorul plasmidului pGLO, care este un vector purtător al genelor gfp (Green Fluorescent Protein).
2. Cultivarea celulelor bacteriene transformate genetic.
3. Izolarea ADN-ului recombinat prin tratament cu SDS.
4. Clivarea ADN-ului recombinat cu ajutorul enzimelor de restricţie (Bam H I).
5. PCR (The Polimerase Chain Reaction) - amplificarea fragmentelor de ADN care poartă gena de interes (gfp).
6. Electroforeza în gel de agaroză pentru separarea fragmentelor de ADN în funcţie de greutatea moleculară a acestora.
7. Calcularea lungimii fragmentelor de ADN rezultate după PCR, în funcţie de mobilitatea electroforetică a acestora.

                                                                                                 Profesor de biologie, Alice-Isabela Duroi